Global · Finanțe și bănci

observatoreconomic.ro · 6 noiembrie 2026

Toate articolele

Banca Angliei urcă dobânda la 4% după noul șoc energetic

Decizia a fost luată cu opt voturi la unu, iar inflația este proiectată aproape de 5% la mijlocul lui 2027. O membră a comitetului a cerut o majorare de jumătate de punct.

Clădire neoclasică în districtul financiar londonez

Banca Angliei a majorat dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 4%, prima creștere în mai mult de trei ani. Opt dintre cei nouă membri ai Comitetului de Politică Monetară au susținut decizia, iar Catherine Mann a votat pentru o majorare mai mare, până la 4,25%.

Minuta publicată de Banca Angliei arată că inflația anuală, ajunsă la 3,5% în septembrie, este așteptată să se apropie de 5% în trimestrul al doilea din 2027. Prețurile ridicate ale petrolului și gazelor sunt sursa principală a revizuirii, după nouă luni de conflict în Orientul Mijlociu.

Contractele futures analizate de bancă indicau, pentru cele 15 zile lucrătoare încheiate la 27 octombrie, o medie de 108 dolari pe baril pentru Brent și 216 pence pe therm pentru gazul britanic cu livrare apropiată. Față de ipotezele din raportul din iulie, creșterile au fost suficient de mari pentru a schimba traiectoria inflației.

Companiile au absorbit până acum o parte din cost

Banca spune că efectele directe ale energiei sunt clare, dar propagarea către salarii și alte prețuri a rămas limitată. Informațiile culese de la companii arată că unele au redus costuri și marje, iar altele au fost protejate de contracte fixe sau de operațiuni de acoperire. Aceste protecții se epuizează dacă șocul durează.

În septembrie, energia a contribuit cu aproximativ un punct procentual la inflația britanică de 3,5%. Banca estimează că efectul direct va crește în trimestrele următoare, apoi va scădea pe măsură ce comparația anuală se schimbă și, în scenariul central, cotațiile angro coboară.

Riscul urmărit de comitet este apariția unor efecte de runda a doua: companiile majorează mai larg prețurile pentru a-și reface marjele, iar angajații cer salarii care să recupereze pierderea de putere de cumpărare. Membrii comitetului recunosc că dovezile sunt încă puține, dar consideră că presiunea acumulată justifică o dobândă mai mare.

Piețele au ridicat așteptările pentru dobânzi

Reuters a relatat că randamentul obligațiunilor britanice pe doi ani a crescut după anunț, iar investitorii au mărit pariurile pentru noi majorări. Reacția reflectă atât votul aproape unanim, cât și faptul că singura disidență a cerut o înăsprire mai puternică, nu păstrarea dobânzii.

Banca evită să promită o serie prestabilită de creșteri. Mai mulți membri consideră totuși posibilă o nouă majorare dacă energia rămâne scumpă și dacă inflația se extinde către salarii și servicii. Următoarea decizie este programată pentru 17 decembrie.

Pentru gospodăriile britanice, efectul se transmite prin credite ipotecare și alte împrumuturi cu dobândă variabilă. Ratele de referință pentru ipotecile pe doi ani crescuseră deja cu aproape 0,5 puncte procentuale de la începutul lui septembrie. Companiile suportă simultan energie și finanțare mai scumpe.

Decizia are o relevanță mai largă pentru Europa

Regatul Unit nu este în zona euro, însă șocul energetic care a schimbat decizia Băncii Angliei afectează aceeași piață globală de petrol, gaze și produse rafinate folosită de companiile europene. Băncile centrale pot reacționa diferit în funcție de inflația internă, salarii și curs, dar niciuna nu poate reduce prin dobândă prețul mondial al energiei.

Pentru România, legătura apare prin costurile importate, condițiile de finanțare și cererea partenerilor comerciali. Dobânzi mai ridicate în marile economii mențin presiune asupra randamentelor, în timp ce energia scumpă reduce veniturile reale și comenzile. Impactul concret depinde de durata șocului și de gradul în care firmele își pot proteja costurile.

Majorarea la 4% este o decizie de asigurare împotriva persistenței inflației, nu un semnal că banca a identificat deja o spirală a salariilor și prețurilor. Următoarele luni vor arăta dacă marjele absorb în continuare o parte din șoc sau dacă scumpirea energiei se răspândește suficient de mult pentru a cere o politică și mai restrictivă.