BNR avertizează că economia României poate intra în stagflație în 2026
Creșterea slabă, inflația de peste 6% și costul tot mai mare al datoriei limitează spațiul de manevră al economiei.
Economia României ar putea încheia 2026 cu o evoluție foarte slabă sau chiar negativă, în timp ce inflația rămâne ridicată, combinație definită drept stagflație. Avertismentul apare în analiza viceguvernatorului BNR Cosmin Marinescu, publicată după doi ani în care produsul intern brut a crescut cu numai 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025.
Scăderea consumului și diferența mare dintre producția efectivă și potențialul economiei arată că modelul bazat pe cerere internă și deficite nu mai poate susține ritmurile din trecut. Pentru companii, o asemenea perioadă înseamnă vânzări mai greu de prognozat, finanțare scumpă și presiune pe costuri. Pentru populație, efectul este o recuperare lentă a puterii de cumpărare, chiar dacă ritmul scumpirilor începe să coboare.
Inflația s-a redus de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, însă estimările citate de banca centrală indică posibilitatea ca rata anuală să rămână sensibil peste 6% la sfârșitul anului. Revenirea în intervalul țintei BNR este proiectată abia pentru ultimul trimestru din 2027. Această traiectorie limitează capacitatea politicii monetare de a ieftini rapid creditul.
Finanțele publice sunt al doilea punct vulnerabil. Datoria statului a depășit pragul de referință de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la peste 3% din PIB în bugetul din 2026. Ajustarea deficitului trebuie să continue și anul viitor, dar calitatea măsurilor contează: reducerile de cheltuieli neproductive și investițiile care micșorează costurile de transport sau energie au efecte diferite față de tăierile uniforme.
BNR susține că investițiile, productivitatea și extinderea lanțurilor locale de producție trebuie să preia rolul principal în creșterea economică. România are încă o intermediere financiară redusă și multe companii slab capitalizate, ceea ce face economia mai vulnerabilă la întârzieri de plată. Un program credibil de consolidare bugetară, folosirea fondurilor europene și stabilitatea regulilor fiscale pot lungi orizontul în care firmele își planifică investițiile.
Semnalul băncii centrale nu este o prognoză definitivă, ci un avertisment despre riscul actual. Evoluția investițiilor, absorbția fondurilor europene, exporturile și refacerea încrederii vor decide dacă economia evită contracția. Pentru Guvern, miza imediată este să reducă deficitul fără să blocheze proiectele productive, iar pentru mediul privat să păstreze lichiditatea și să selecteze mai atent investițiile.