Ministerul Finanțelor lucrează la bugetul pe 2027 cu o țintă de deficit de 5% din PIB, mai strictă decât cea pe care România a negociat-o cu instituțiile europene. Planul fiscal-structural pe termen mediu, agreat în octombrie 2024 cu Comisia Europeană și cu Consiliul Ecofin, prevede pentru 2027 un deficit de 5,7% din PIB. Nivelul de 5% era programat abia pentru 2028.
„Nu avem încă o discuție pe o țintă certă în 2027 și nu poți avea discuții pe ținte certe până când nu ai bugetul în rețea. Este un jalon. Este o țintă. În mod cert trebuie să mergem spre 5%”, a spus Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, marți, 3 noiembrie, la o dezbatere organizată la București.
Nu este prima dată când Guvernul își fixează un obiectiv mai ambițios decât i se cere. Pentru 2026, Comisia și Ecofin acceptau un deficit de 6,4% din PIB, iar Guvernul a ales 6,2%, țintă pe care a păstrat-o și la prima rectificare bugetară din acest an.
Cât înseamnă ajustarea
Coborârea deficitului de la 6,2% la 5% din PIB înseamnă o reducere de 1,2 puncte procentuale într-un singur an. La un PIB estimat pentru 2026 la 2.086 de miliarde de lei, fiecare punct procentual valorează aproape 21 de miliarde de lei. Ajustarea necesară trece, așadar, de 25 de miliarde de lei, adică aproape 5 miliarde de euro. Banii pot veni din venituri mai mari, din cheltuieli mai mici sau dintr-o combinație a celor două. Ministerul nu a spus încă în ce proporție.
Ministerele au fost avertizate că sumele cerute nu vor fi aprobate automat. „2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a spus Nazare la prezentarea execuției bugetare pe nouă luni. El a fixat și principiul după care vor fi cântărite cererile: „Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare.”
Ce arată execuția pe nouă luni
Punctul de plecare este mai bun decât anul trecut. După primele nouă luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, față de 102,5 miliarde de lei (5,31% din PIB) în aceeași perioadă din 2025.
Veniturile au crescut cu 11,9%, până la 522,7 miliarde de lei, trase în sus de încasările din TVA, mai mari cu 24,8%. Cheltuielile au crescut mai lent, cu 5,5%, iar cele cu personalul au scăzut cu 4,4 miliarde de lei.
Două capitole au crescut însă mult mai repede. Dobânzile plătite de stat au ajuns la 50,6 miliarde de lei, cu 10,7 miliarde mai mult decât anul trecut. Investițiile publice au urcat la 107,8 miliarde de lei, iar peste 70% dintre ele au fost finanțate din fonduri europene.
Ce apasă pe bugetul de anul viitor
Ținta de 6,2% pentru acest an depinde de banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro și mai așteaptă 6,43 miliarde, legate de cererile de plată 5 și 6. Sumele pe care Comisia nu le validează rămân în sarcina bugetului național.
Pentru 2027, ministerul trebuie să includă în buget obligațiile deja asumate: indexarea pensiilor, investițiile începute și angajamentele de apărare din programul european SAFE. Doar indexarea pensiilor cu 7,3%, procentul avansat de Florin Manole, ministrul Muncii, ar costa 9,6 miliarde de lei pe an, după estimarea ministerului său. Ministerul Finanțelor mai semnalează peste 13 miliarde de lei pe care statul este obligat să le plătească în 2026 în baza unor titluri executorii, nevoi de finanțare în sănătate și decontări din schema de compensare a prețurilor la energie.
Calendarul
Bugetul pe 2027 este primul construit în platforma electronică eBuget NG, finanțată din PNRR. Până pe 4 noiembrie, 49 dintre cele 56 de instituții centrale finanțate integral de la buget își trimiseseră propunerile de cheltuieli. Restul au termen până luni, 9 noiembrie, iar miercuri, 11 noiembrie, este termenul pentru completarea tuturor datelor.
Abia după centralizare ministerul va propune Guvernului limitele de cheltuieli pe fiecare minister. Unele programe nu vor mai primi bani din 2027, dar lista lor nu a fost făcută publică.
De ce contează ratingul
Agențiile de rating reevaluează România la începutul lui 2027. Nazare susține că respectarea traiectoriei ar putea face ca perspectiva ratingului să treacă de la negativă la stabilă, dar a avertizat că rezultatul nu este garantat. O retrogradare ar scumpi împrumuturile statului și, indirect, pe cele ale companiilor.
Aici se vede și logica țintei de 5%. O țintă mai strictă decât cea negociată lasă o marjă: dacă execuția alunecă spre 5,5%, România rămâne tot sub nivelul de 5,7% agreat cu Bruxelles-ul. Prețul este o presiune mai mare asupra cheltuielilor după un an în care economia a stat pe loc.
