Împărțirea economiei mondiale în blocuri geopolitice rivale ar putea reduce exporturile globale cu 18,6% și produsul intern brut mondial cu 5,1%, potrivit simulărilor publicate de Organizația Mondială a Comerțului. Avertismentul vine într-un moment în care tarifele, subvențiile și politicile de securitate economică influențează tot mai mult deciziile companiilor.
Raportul mondial al comerțului 2026 arată că sistemul multilateral a susținut aproape o multiplicare de 50 de ori a comerțului global în ultimele opt decenii. Beneficiile nu au fost distribuite uniform, dar ponderea economiilor cu venituri mici și medii în comerțul mondial aproape s-a dublat, de la 23% în 1995 la 45% în 2024.
OMC descrie o economie mai integrată, dar și mai expusă la șocuri transmise prin lanțurile globale de valoare. O taxă vamală, o restricție la export sau o subvenție acordată într-o economie mare poate afecta furnizori și producători din numeroase țări, inclusiv firme care nu vând direct pe piața unde a apărut măsura.
Fragmentarea ar aduce costuri prin duplicarea capacităților, pierderea economiilor de scară și acces mai dificil la materii prime, tehnologie și piețe. Companiile ar putea câștiga reziliență prin diversificarea furnizorilor, dar o separare rigidă în blocuri ar reduce opțiunile și ar scumpi investițiile.
Raportul identifică inteligența artificială drept una dintre forțele care pot compensa o parte din aceste pierderi. Simulările OMC arată că AI ar putea majora comerțul global cu 40% până în 2040 și ar putea adăuga peste 13% la PIB-ul mondial în următorii 15 ani, mai ales prin servicii care pot fi livrate digital.
Câștigurile nu sunt garantate. Țările fără infrastructură digitală, competențe și acces la date pot rămâne în urmă, iar regulile diferite privind inteligența artificială pot crea noi bariere. OMC susține că disciplina comercială trebuie adaptată la subvenții, servicii digitale, politici climatice și intervenții industriale care nu aveau aceeași amploare la înființarea organizației.
Pentru economiile deschise, inclusiv România, concluzia este dublă. Diversificarea furnizorilor și reducerea dependențelor critice sunt necesare, dar nu trebuie confundate cu izolarea economică. Companiile românești depind de piața unică, de exporturi și de importuri de echipamente; ele au nevoie atât de reziliență, cât și de reguli comerciale previzibile.