România · Tehnologie

observatoreconomic.ro · 11 noiembrie 2026

Toate articolele

Inteligența artificială pune sub presiune modelul românesc de servicii IT

Companiile românești au crescut prin servicii și export de competențe, însă automatizarea reduce avantajul facturării pe ore. Datele europene arată și o adopție foarte scăzută a inteligenței artificiale în firmele locale.

Echipă de programatori într-un birou din București

Industria IT din România traversează o perioadă dificilă, în care inteligența artificială schimbă atât modul de programare, cât și modelul comercial al companiilor. Mesajul a fost formulat luni de ministrul delegat pentru digitalizare, Bogdan Dumitru, la GoTech World. El a susținut că sectorul trebuie să treacă de la exportul de servicii la produse și tehnologii proprii.

Schimbarea vine într-un moment în care IT-ul are o greutate mare în economie. Studiul anual al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii arată că sectorul IT&C a avut în 2024 o cifră de afaceri de 23,6 miliarde de euro și a contribuit cu 6,67% la produsul intern brut. Serviciile informatice au devenit principala categorie în exporturile de servicii, o performanță construită pe competențe tehnice, costuri competitive și integrarea în proiectele companiilor occidentale.

Același model devine însă vulnerabil atunci când un client poate obține mai mult cod cu o echipă mai mică. Instrumentele asistate de inteligență artificială pentru generarea de cod, testare și documentare nu elimină nevoia de programatori, dar reduc timpul necesar pentru anumite sarcini. Contractele bazate pe numărul de ore sau de oameni pot pierde valoare, iar presiunea este mai mare asupra activităților standardizate și asupra posturilor pentru debutanți.

Adopția inteligenței artificiale rămâne redusă în companiile din România

Datele Eurostat pentru 2025 arată că numai 5,2% dintre întreprinderile românești cu cel puțin zece angajați foloseau tehnologii de inteligență artificială. Media Uniunii Europene era de 20%, iar în Danemarca ponderea ajungea la 42%. Diferența nu măsoară talentul programatorilor, ci capacitatea firmelor din întreaga economie de a cumpăra, integra și administra astfel de sisteme.

Ponderea mică are două consecințe. Prima este o productivitate mai redusă în sectoarele care ar putea automatiza documente, relația cu clienții, prognoza, mentenanța sau controlul calității. A doua este o piață internă modestă pentru furnizorii români de soluții. Fără clienți locali dispuși să testeze și să cumpere astfel de soluții, companiile tinere sunt obligate să caute foarte devreme contracte externe, unde costurile comerciale și concurența sunt mai mari.

Raportul de țară pentru Deceniul Digital 2026 al Comisiei Europene identifică infrastructura fixă și inițiativele în semiconductori și AI drept puncte forte. În același timp, raportul indică nivelul scăzut al competențelor digitale, adoptarea redusă a tehnologiilor de către firme, inovarea slabă în IMM-uri și dificultatea de a păstra talentul. România are în plan măsuri digitale estimate la 3,89 miliarde de euro și o componentă digitală de aproximativ 4,5 miliarde de euro în PNRR, însă efectul depinde de implementare.

De ce serviciile pe ore sunt cele mai expuse

În outsourcingul clasic, furnizorul vinde capacitatea unei echipe. Clientul definește proiectul, arhitectura și proprietatea intelectuală, iar furnizorul livrează programare, testare sau mentenanță. Marja depinde de diferența dintre tariful facturat și costul salarial. Când instrumentele AI cresc productivitatea, clientul poate cere același rezultat cu mai puține ore sau poate muta o parte din activitate în interiorul companiei.

Riscul nu este identic pentru toate firmele. Activitățile care presupun înțelegerea profundă a unui proces industrial, securitate, integrarea sistemelor vechi, relația cu autoritățile de reglementare sau răspundere juridică rămân greu de automatizat. Companiile care cunosc un domeniu și livrează rezultate măsurabile pot folosi AI pentru a-și mări marja. Cele care concurează în principal prin costul unui programator sunt mai expuse.

Tranziția afectează și structura angajării. Posturile pentru debutanți au inclus mult timp sarcini repetitive prin care absolvenții învățau proiectele și disciplina de lucru. Dacă aceste sarcini sunt automatizate, firmele trebuie să creeze alte trasee de formare. Altfel, reducerea recrutării la început de carieră va produce peste câțiva ani un deficit de specialiști cu experiență, chiar dacă pe termen scurt productivitatea crește.

Produsele proprii cer capital și răbdare

Trecerea la produse nu înseamnă doar rescrierea contractelor. O companie trebuie să aleagă o problemă suficient de importantă, să finanțeze dezvoltarea înainte de venituri, să vândă, să ofere suport și să păstreze proprietatea intelectuală. Veniturile pot deveni recurente, iar marjele pot crește, dar riscul inițial este mai mare decât în outsourcing, unde un contract plătește echipa de la început.

România are nișe în care experiența acumulată poate fi transformată în produse: securitate cibernetică, automatizare industrială, servicii financiare, energie, agricultură, logistică, administrație și sănătate. Avantajul apare atunci când echipa combină software-ul cu datele și regulile unui domeniu. Un asistent generic este ușor de copiat; o soluție integrată în procese critice, cu certificări și rezultate demonstrate, este mai greu de înlocuit.

Achizițiile publice pot avea un rol, dar numai dacă recompensează soluțiile funcționale și interoperabile. Contractele fragmentate, caietele de sarcini scrise pentru tehnologii vechi și termenele lungi de plată favorizează furnizorii care vând manoperă. Proiectele-pilot competitive, accesul controlat la date și standardele deschise ar putea crea referințe pentru export fără a transforma statul într-un cumpărător captiv.

Indicatorii care vor arăta direcția sectorului

Cifra de afaceri rămâne importantă, dar descrie incomplet schimbarea modelului. Trebuie urmărite veniturile recurente din produse, cheltuielile de cercetare și dezvoltare, brevetele și drepturile asupra programelor software deținute în România, numărul companiilor care folosesc AI, valoarea contractelor externe și structura angajării pe niveluri de experiență.

Un sector poate exporta mai mult și poate angaja mai puțini oameni dacă productivitatea crește. Aceasta nu este automat o evoluție negativă, însă politica publică trebuie să pregătească reconversia și formarea. Universitățile au nevoie de acces la infrastructură de calcul și de legături reale cu firmele, iar programele pentru adulți trebuie evaluate după rata de ocupare și nivelul salariilor absolvenților, nu după numărul de diplome eliberate.

România păstrează atuuri importante: o bază largă de specialiști, companii integrate în lanțuri internaționale și conectivitate bună. Inteligența artificială mută însă concurența de la numărul de programatori la valoarea rezultatului. Firmele care investesc în produse, date și expertiză de domeniu își pot consolida poziția. Cele care așteaptă revenirea cererii anterioare pentru ore de programare riscă o comprimare treptată a marjelor și a echipelor.