România · Companii

observatoreconomic.ro · 9 noiembrie 2026

Toate articolele

Nuclearelectrica și-a construit bugetul pe repornirea ambelor reactoare la 1 noiembrie

Bugetul rectificat aprobat de acționarii Nuclearelectrica pe 29 octombrie presupune că ambele reactoare de la Cernavodă produc din 1 noiembrie. Unitatea 1 a revenit în rețea abia pe 6 noiembrie, iar Unitatea 2 ar urma să reintre în funcțiune marți, 10 noiembrie.

Un specialist de la Cernavodă prezintă un fascicul de combustibil nuclear, în timpul vizitei din 7 noiembrie 2026

Acționarii Nuclearelectrica au aprobat pe 29 octombrie, cu 97,86% din voturile exprimate, un buget rectificat pentru 2026 mult mai prudent decât cel inițial. Profitul net estimat scade de la 2,06 miliarde de lei la 1,178 miliarde de lei, adică cu 42,9%. Veniturile totale coboară de la 5,835 la 4,964 miliarde de lei.

Chiar și aceste cifre reduse se sprijină pe o ipoteză care nu s-a confirmat. Compania a scris în nota de fundamentare că, la estimarea veniturilor, „s-a considerat repornirea celor două unități nucleare începând cu 1 noiembrie 2026”. Tot acolo a avertizat că, dacă activitatea se reia mai târziu, „gradul de realizare a acestor venituri va fi impactat în mod negativ”.

Ce s-a întâmplat de fapt

Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, pentru că debitul Dunării scăzuse prea mult pentru răcirea reactoarelor. Unitatea 1 a fost reconectată la sistemul energetic vineri după-amiază, 6 noiembrie, cu cinci zile mai târziu decât presupunea bugetul. Potrivit calendarului anunțat, urma să ajungă sâmbătă, 7 noiembrie, la puterea maximă de 620 MW.

Unitatea 2 a rămas oprită în weekend. Romeo Urjan, directorul centralei de la Cernavodă, spunea sâmbătă că nivelul Dunării măsurat la centrală era de 2,08 metri, suficient pentru Unitatea 1, dar că apa trebuia să mai crească cu cel puțin 10–15 centimetri pentru a doua unitate. În plus, cele trei pompe mari de răcire ale Unității 1, aflate în funcțiune, coboară nivelul apei în zona celei de-a doua unități.

Ministerul Energiei a anunțat luni că secvența de pornire a Unității 2 a început la ora 00:42, iar reactorul ar urma să reintre în funcțiune marți, 10 noiembrie. Asta înseamnă o întârziere de nouă zile față de ipoteza din buget.

Câtă energie s-a pierdut

Bugetul rectificat estimează livrări de 6.743 GWh pentru tot anul, față de 9.080 GWh în varianta inițială. Compania livrase 4.154 GWh în primul semestru, așa că pentru a doua jumătate a anului au rămas 2.589 GWh.

Fiecare dintre cele două unități are o putere de aproximativ 620–650 MW. O zi în care un reactor nu funcționează înseamnă, așadar, în jur de 15 GWh de energie neprodusă. Cele cinci zile de întârziere ale Unității 1 și cele nouă ale Unității 2 adună circa 210 GWh, aproximativ 8% din livrările prevăzute pentru întreg semestrul al doilea. Calculul este făcut de Observator Economic, pe baza cifrelor din buget, și presupune că Unitatea 2 revine marți la puterea maximă.

Lipsa producției nu înseamnă doar venituri pierdute. Nuclearelectrica vinde o mare parte din energie prin contracte încheiate dinainte, pe care trebuie să le onoreze și când reactoarele sunt oprite. Diferența o cumpără de pe piață. Bugetul rectificat prevede deja că energia cumpărată va costa cu 266 de milioane de lei mai mult decât se estimase, adică o creștere de 82%. Potrivit companiei, economiile la combustibil, la apă și la contribuția către Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive au fost anulate integral de aceste achiziții.

Calculele publicate de Ziarul Financiar pe baza bugetului arată că, după un profit net de 1,184 miliarde de lei în primul semestru, compania ar încheia a doua jumătate a anului cu o mică pierdere, de aproximativ 6 milioane de lei. Și acest rezultat pornește tot de la ipoteza că ambele reactoare funcționează din 1 noiembrie.

Ce înseamnă pentru stat

Statul, acționarul majoritar al companiei prin Ministerul Energiei, va încasa dividende mult mai mici. Dividendele estimate pentru 2026 scad de la aproximativ 683 de milioane de lei la 240 de milioane de lei, cu aproape 65%.

Programul de investiții pe 2026 a fost redus cu 103 milioane de lei, la 3,367 miliarde de lei. Cea mai mare parte rămâne la retehnologizarea Unității 1, pentru care sunt prevăzute 2,777 miliarde de lei în acest an. Aceeași adunare a acționarilor a aprobat și contractarea unui împrumut de 800 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru acest proiect.

Pentru sistemul energetic, opririle contează dincolo de rezultatele companiei. Cu ambele reactoare în funcțiune, Cernavodă acoperă în mod normal aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Luca Niculescu, premierul României, a estimat sâmbătă, la centrală, că cele aproximativ 100 de zile fără energie de la Cernavodă au produs pierderi de circa un miliard de lei. Fiecare zi fără un reactor a însemnat mai multă energie importată sau produsă în centrale mai scumpe.