Global · Companii și guvernanță

observatoreconomic.ro · 23 octombrie 2026

Toate articolele

Companiile de stat au active de 141.000 de miliarde de dolari, dar randamente mai mici

Un raport OECD care acoperă 58 de economii arată dimensiunea globală a sectorului și diferența de profitabilitate față de firmele private. Calitatea proprietarului public devine o problemă macroeconomică.

Consiliu de administrație într-o companie de infrastructură

Companiile de stat administrau active evaluate la aproximativ 141.000 de miliarde de dolari și aveau 43 de milioane de angajați, potrivit celui mai nou raport OECD privind proprietatea și guvernanța întreprinderilor publice. Baza de date pentru 2024 cuprinde circa 33.800 de companii din 58 de economii și arată că sectorul public are o influență globală mult mai mare decât sugerează numărul firmelor listate.

Economiile emergente concentrează 80% din activele companiilor de stat și 83% din ocuparea totală din acest sector. Extinderea a fost vizibilă și în rândul celor mai mari grupuri: 126 de întreprinderi de stat se aflau în clasamentul Fortune Global 500 în 2023, față de 34 în anul 2000.

Dimensiunea nu se traduce automat în rezultate financiare comparabile. În șase sectoare importante, randamentul median al capitalurilor proprii a fost de 4,7% pentru companiile controlate de stat în perioada 2013–2024, față de 6,4% pentru firmele private. Cele mai mari diferențe, de aproximativ trei puncte procentuale, au apărut în servicii și construcții.

Proprietatea publică are obiective amestecate

O parte a diferenței poate fi explicată prin misiunea întreprinderilor publice. Ele furnizează energie, transport, apă, servicii poștale sau finanțare în condiții în care statul urmărește accesul și continuitatea, nu profitul maxim. Problema apare atunci când obligațiile de serviciu public nu sunt definite și compensate separat, iar performanța comercială devine imposibil de evaluat.

Raportul identifică deficiențe de organizare a proprietății. Numai 43% dintre jurisdicțiile analizate au o politică unificată pentru companiile de stat, iar în jumătate dintre cazuri obiectivele sunt răspândite în mai multe documente. Fragmentarea permite ministerelor să acționeze simultan ca proprietar, reglementator și autoritate de politică publică, ceea ce poate slăbi controlul consiliilor și disciplina financiară.

OECD recomandă o delimitare clară între rolul de proprietar și celelalte funcții ale statului, mandate profesioniste pentru consilii, transparență consolidată și raportarea performanței întregului portofoliu. Aceste instrumente reduc posibilitatea ca pierderile să fie acoperite repetat fără o analiză a cauzelor sau ca investițiile să fie aprobate pentru obiective politice insuficient cuantificate.

Miza depășește bilanțurile. Companiile de stat cu participații publice de peste 25% reprezentau 11,6% din capitalizarea bursieră globală în 2023 și produceau aproximativ o cincime din emisiile directe de dioxid de carbon. Deciziile lor de investiție influențează infrastructura, tranziția energetică, concurența și datoria publică explicită sau implicită.

Pentru România, raportul oferă un etalon, nu un clasament național. Întreprinderile publice locale sunt importante în energie, transport și utilități, iar rezultatele lor trebuie comparate cu obiectivele asumate și cu riscul suportat de contribuabil. Un portofoliu public evaluat prin profit, investiții, calitatea serviciului și costul capitalului ar permite decizii mai bune decât analiza izolată a fiecărei companii.

Randamentul mai mic nu justifică automat privatizarea, după cum dimensiunea activelor nu validează administrarea curentă. Raportul arată că proprietatea publică poate avea o rațiune economică, dar cere reguli verificabile. Fără ele, statul nu poate distinge între costul legitim al unui serviciu public și pierderea produsă de investiții slabe, tarife politizate sau conduceri selectate fără criterii profesionale.