Aproape 886.000 de pensionari au nevoie de completarea venitului până la 1.281 de lei
Numărul beneficiarilor a crescut ușor în septembrie, iar suplimentul mediu plătit din buget a fost de 539 de lei în sistemul public. Diferențele județene arată unde pensiile contributive sunt cel mai departe de pragul minim.

România avea 885.745 de beneficiari ai indemnizației sociale pentru pensionari în septembrie 2026, cu 652 mai mulți decât în august. Dintre aceștia, 850.009 proveneau din sistemul public de pensii și 35.736 din fostul sistem al agricultorilor, potrivit fișierului statistic CNPP pentru septembrie.
Indemnizația nu este o pensie separată, ci diferența plătită de la bugetul de stat până când venitul lunar al beneficiarului ajunge la 1.281 de lei. Pragul a rămas neschimbat din ianuarie 2024, conform paginii CNPP despre indemnizația socială. Un număr mai mare de beneficiari poate apărea atunci când noi persoane intră în sistem cu pensii mici, când unele venituri sunt recalculate sau când populația eligibilă se mută între categorii.
Pentru pensionarii din sistemul public, suplimentul mediu suportat de buget a fost de 539 de lei. Asta indică un venit contributiv mediu de aproximativ 742 de lei în grupul beneficiarilor, dacă se face diferența aritmetică până la prag. Calculul este orientativ, deoarece veniturile individuale și componentele luate în considerare diferă, însă dimensiunea decalajului rămâne clară.
Harta pensiilor mici este inegală
Cele mai mari suplimente medii au fost plătite în Maramureș, 635 de lei, Hunedoara, 603 lei, Cluj, 597 de lei, Bistrița-Năsăud, 594 de lei, și Prahova, 593 de lei. Un supliment ridicat înseamnă că pensia contributivă a beneficiarilor este, în medie, mai mică. Structura istorică a ocupării, perioadele de contribuție, salariile declarate și ponderea activităților cu venit redus explică o parte din diferențe.
Bucureștiul avea cei mai mulți beneficiari din sistemul public, 40.537, urmat de Suceava cu 36.130, Iași cu 32.430, Dolj cu 30.271, Maramureș cu 29.299 și Prahova cu 28.551. Comparația în numere absolute trebuie raportată la populația de pensionari a fiecărui județ. Capitala are o bază mult mai mare, în timp ce județele din nord-est și nord-vest pot avea o incidență mai ridicată a pensiilor mici.
Pentru foștii agricultori, suplimentul mediu a fost de 359 de lei. Cele mai mari valori apar în sectorul 5 al Capitalei, 516 lei, în Ilfov, 483 de lei, și în Hunedoara, 471 de lei. Ca număr de beneficiari, Iașiul conduce cu 2.772 de persoane, urmat de Botoșani, Olt și Suceava.
Pragul a pierdut din puterea de cumpărare
Menținerea plafonului la 1.281 de lei pe parcursul a aproape trei ani înseamnă o reducere reală a protecției, dacă prețurile cresc. Beneficiarul primește aceeași sumă nominală, dar poate cumpăra mai puține alimente, energie și servicii. Efectul este mai sever pentru gospodăriile singure, în care cheltuielile cu locuința nu pot fi împărțite.
Din perspectiva bugetului, programul are două componente. Prima este numărul de persoane eligibile; a doua este diferența medie până la prag. Înmulțirea celor două oferă doar o aproximație, deoarece există plăți parțiale, modificări în cursul lunii și categorii distincte. Cu datele publice din septembrie, ordinul de mărime al efortului lunar depășește 470 de milioane de lei numai pentru grupul din sistemul public, înaintea ajustărilor administrative.
O evaluare serioasă ar trebui să publice lunar costul total, distribuția beneficiarilor ca pondere în numărul pensionarilor și durata medie în program. Aceste informații ar separa trei probleme diferite: cariere contributive scurte, salarii mici declarate și sărăcie la vârsta pensionării. Politicile necesare nu sunt identice pentru fiecare cauză.
Creșterea cu 652 de persoane într-o lună este mică față de total, dar seria arată că aproape unul din cinci pensionari din sistemul public depinde de completarea de la buget. Indicatorul măsoară atât protecția socială oferită de stat, cât și slăbiciunile acumulate în piața muncii de-a lungul mai multor decenii.