România · Energie și infrastructură

observatoreconomic.ro · 14 noiembrie 2026

Toate articolele

Profitul Transelectrica urcă la 611 milioane de lei, iar investițiile aproape se dublează

Operatorul rețelei electrice a raportat un profit net mai mare cu 235% și achiziții de imobilizări de 714 milioane de lei. Consumul și energia transportată au continuat însă să scadă.

Stație electrică și linii de înaltă tensiune

Transelectrica a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un profit net de 611 milioane de lei, de peste trei ori mai mare decât cel de 183 milioane de lei raportat în aceeași perioadă din 2025. Veniturile operaționale totale au crescut cu 16%, la 4,816 miliarde de lei, potrivit raportului trimestrial transmis Bursei de Valori București.

EBITDA a ajuns la 960 milioane de lei, cu 108% mai mult, iar profitul operațional a urcat la 662 milioane de lei, cu 284%. Rezultatele sunt influențate atât de activitatea cu profit permis, în care intră transportul energiei și dispecerizarea sistemului, cât și de mecanismele cu profit zero, prin care compania decontează servicii de sistem și costuri ale pieței fără să urmărească o marjă comercială.

Diferența contează pentru evaluarea performanței. O creștere a veniturilor totale poate proveni din volume și prețuri care trec contabil prin companie, fără să producă aceeași creștere a profitului. În perioada analizată, îmbunătățirea marjei arată totuși un rezultat operațional substanțial mai bun.

Investițiile au accelerat

Achizițiile de imobilizări corporale și necorporale au fost de 714 milioane de lei, cu 91% peste primele nouă luni din 2025. Valoarea activelor înregistrate efectiv în contabilitate a ajuns la 431 milioane de lei, cu 12% mai mult. Diferența dintre achiziții și punerea în funcțiune reflectă etapele lungi ale proiectelor de rețea, de la contractare și execuție până la recepție.

În august, compania a semnat două contracte de finanțare din Fondul pentru modernizare, cu o valoare cumulată de peste 351 milioane de lei. Banii sunt destinați întăririi rețelei, digitalizării și integrării unor capacități noi de producție. Pentru sistemul energetic, ritmul investițiilor este important deoarece proiectele regenerabile se dezvoltă mai repede decât unele linii și stații necesare conectării lor.

Profitul mai mare oferă resurse pentru cofinanțare, dar nu rezolvă automat întârzierile din autorizare, achiziții și execuție. Investițiile de transport au cicluri de mai mulți ani, iar întârzierile se traduc în costuri de congestie și în limitarea accesului unor producători la rețea.

Consumul a scăzut cu 2,65%

Consumul intern net de energie electrică s-a redus cu 2,65% în primele nouă luni, cu aproximativ un terawatt-oră. Energia transportată prin rețea a coborât cu 2%, la 30,38 TWh, iar energia tarifată cu 2,7%, la 37,48 TWh. Producția internă netă a crescut cu 1%, în timp ce importurile nete s-au redus cu 48%.

Scăderea consumului poate reflecta eficiență energetică, vreme, producție industrială mai slabă sau producție locală care nu trece prin toate segmentele rețelei. Raportul agregat nu separă complet aceste efecte. Pentru economie, este important dacă reducerea vine din productivitate mai bună sau din activitate industrială mai mică.

Diminuarea importurilor nete reduce dependența de energia cumpărată din exterior, dar fluxurile transfrontaliere rămân esențiale pentru echilibrarea sistemului și pentru formarea prețului. România exportă sau importă în funcție de producția hidro, eoliană, solară și nucleară, de disponibilitatea centralelor și de cererea regională.

Rezultatele financiare și investițiile mai mari sunt favorabile, însă performanța economică a operatorului se măsoară prin capacitatea rețelei, siguranța alimentării și viteza conectării noilor proiecte. Următoarele raportări trebuie citite împreună cu stadiul fizic al lucrărilor, nu doar cu profitul și valoarea contractelor semnate.