România · Companii și reglementare

observatoreconomic.ro · 20 octombrie 2026

Toate articolele

Un proiect de lege ar obliga firmele să apeleze la avocați pentru unele acte și contracte

B563/2026 extinde activitățile rezervate avocaților, iar Romanian Business Leaders estimează costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro pe an pentru companii.

Antreprenor și avocat analizând documente

Un proiect depus la Senat ar extinde lista activităților rezervate avocaților și ar cere ca anumite contracte pentru care legea impune forma scrisă să fie întocmite de un avocat. Inițiativa B563/2026 a fost înregistrată pe 14 octombrie, iar organizația Romanian Business Leaders cere respingerea ei în forma actuală, invocând costuri suplimentare pentru companii.

Documentele depuse la Senat arată că proiectul are zece inițiatori din PSD, PNL, USR, AUR și PACE și se află la începutul procedurii parlamentare. Inițiatorii au solicitat procedură de urgență. Textul poate fi modificat în comisii sau respins, iar Camera Deputaților ar urma să fie for decizional.

Forma propusă pentru Codul civil spune că, atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea ori dovedirea unui contract, înscrisul este întocmit de avocat dacă o altă lege nu stabilește o excepție. Obligația s-ar aplica și modificărilor contractuale pentru care forma scrisă este cerută. Proiectul precizează că nerespectarea regulii nu atrage automat nulitatea, în lipsa unei sancțiuni exprese.

Ce s-ar schimba pentru firme

Modificările propuse pentru Legea profesiei de avocat includ redactarea actelor și contractelor, actele de înființare, modificare și încetare a persoanelor juridice, servicii de publicitate mobiliară, activități de recuperare a creanțelor și mai multe atribuții conexe. O altă prevedere ar stabili că activitățile enumerate sunt exercitate numai de avocat, cu excepția celor atribuite expres altor profesii juridice.

Efectul practic depinde de formularea finală și de felul în care noile articole vor fi corelate cu legislația societăților, registrului comerțului, muncii și comerțului electronic. În forma actuală, aria contractelor scrise este suficient de largă pentru a ridica întrebări despre operațiuni pe care firmele le gestionează astăzi intern, prin contabili, consilieri juridici, camere de comerț sau platforme digitale.

Romanian Business Leaders estimează că obligațiile ar putea costa companiile peste 100 de milioane de euro anual. Organizația spune că evaluarea pornește de la volumele de acte înregistrate la Registrul Comerțului, datele Ministerului Muncii și un reper de 710 lei pentru redactarea unui contract. Dacă interpretarea ar include și contractele de muncă, RBL plasează costul potențial mult mai sus, spre 800 de milioane de euro pe an.

Estimările aparțin organizației de afaceri și nu înlocuiesc o evaluare oficială de impact. Documentația depusă de inițiatori argumentează că schimbările ar proteja beneficiarii serviciilor juridice, ar clarifica răspunderea profesională și ar adapta profesia la platforme digitale, servicii LegalTech și utilizarea inteligenței artificiale. Expunerea de motive nu cuantifică însă costul pentru companii și autorități.

Concurență, digitalizare și cost administrativ

RBL solicită o analiză de impact, consultarea mediului de afaceri și un aviz al Consiliului Concurenței. Argumentul organizației este că rezervarea prin lege a unor servicii pentru o singură profesie reduce numărul furnizorilor disponibili și poate crește prețul suportat de firme, în special de întreprinderile mici care nu au departamente juridice.

Proiectul include, în același timp, dreptul UNBR de a formula observații asupra actelor normative care privesc activitatea avocaților și obligația instituțiilor de a consulta organizația profesională înainte de adoptare. Criticii cer o consultare comparabilă și pentru companiile care ar suporta noile costuri.

Miza depășește onorariul unui contract. România încearcă să mute procedurile Registrului Comerțului și relația firmelor cu statul în mediul digital. Dacă o etapă profesională obligatorie este introdusă între antreprenor și platformă, timpul și prețul unei operațiuni pot crește. Dacă intervenția avocatului este limitată la actele cu risc juridic ridicat și responsabilitățile sunt definite clar, ea poate reduce litigii și erori. Această delimitare lipsește din dezbaterea publică actuală.

Senatul trebuie să stabilească exact ce acte intră în noua regulă, ce excepții se aplică, cum sunt tratate companiile cu consilieri juridici proprii și ce economie de litigii justifică obligația. Fără răspunsuri măsurabile, proiectul transferă un cost cert către firme pentru un beneficiu formulat prea general.