România cere finanțare europeană mai simplă pentru noile proiecte nucleare
Bucureștiul solicită instrumente europene mai clare și aprobări mai rapide pentru investițiile în reactoare și retehnologizare.
România cere Uniunii Europene instrumente de finanțare mai concrete pentru noile capacități nucleare și proceduri mai rapide de aprobare a ajutorului de stat. Poziția a fost prezentată la Paris, la conferința ministerială OCDE „Roadmaps to New Nuclear”, unde autoritățile au argumentat că proiectele nucleare au nevoie de capital pe termen lung, garanții și reguli stabile.
Energia nucleară asigură în prezent aproximativ 18–20% din producția de electricitate a României. Planul național include retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4 și dezvoltarea unor reactoare modulare mici. Fiecare proiect presupune investiții de durată, contracte complexe și costuri de finanțare care pot schimba substanțial prețul final al energiei.
Secretarul de stat Cristian Bușoi a arătat, potrivit comunicării Ministerului Energiei, că finanțarea trebuie să combine sprijinul public cu participarea capitalului privat. Pentru România, simplificarea europeană este importantă deoarece aprobările lente pot amâna contractele și pot crește costurile într-o perioadă în care securitatea aprovizionării a devenit o prioritate regională.
Autoritățile leagă investițiile nucleare de trei obiective: producție stabilă de electricitate, reducerea emisiilor și o dependență mai mică de combustibilii importați. În paralel, Bucureștiul vrea să extindă interconectările cu Ucraina și infrastructura regională de gaze, astfel încât proiectele nucleare să fie integrate într-un sistem energetic mai flexibil.
Cererea României va conta numai dacă este însoțită de calendare și bugete credibile. Finanțarea avantajoasă poate reduce povara proiectelor, dar nu elimină riscurile de execuție, întârzierile sau necesitatea unui control strict al costurilor. Următorii pași decisivi sunt finalizarea structurilor de finanțare și transformarea acordurilor politice în contracte bancabile.
La fel de importantă este coordonarea cu investițiile în rețele. Reactoarele oferă producție constantă, dar sistemul va integra tot mai multe surse variabile. Contractele pentru capacitate, stocare și interconectare trebuie planificate împreună, astfel încât noile unități să întărească sistemul fără a transfera costuri neclare către consumatori. Transparența finanțării va fi decisivă.