Transgaz și Kawasaki pregătesc un proiect de 21 de milioane de euro pentru transportul hidrogenului
Cele două companii vor să testeze în România un compresor centrifugal pentru hidrogen și să îl integreze cu proiectul ROHYD. Amplasamentul și calendarul urmează să fie stabilite printr-un acord separat.

Transgaz și Kawasaki Heavy Industries au semnat un memorandum pentru dezvoltarea unui proiect demonstrativ de aproximativ 21 de milioane de euro în domeniul transportului hidrogenului. Companiile vor să testeze în România tehnologia japoneză de compresie și să o integreze cu proiectul ROHYD, prin care operatorul sistemului național studiază comportamentul amestecului de gaze naturale și hidrogen în conducte.
Memorandumul a fost semnat la Tokyo, la 20 octombrie, în cadrul Forumului pentru Inovare România–Japonia, iar informațiile detaliate au fost publicate joi de Transgaz. Documentul stabilește cadrul de cooperare, nu reprezintă încă o decizie finală de investiție. Următorul pas este un acord de proiect care trebuie să precizeze amplasamentul, contribuția fiecărei părți și calendarul lucrărilor.
Proiectul ar urma să combine un compresor centrifugal de nouă generație dezvoltat de Kawasaki cu un electrolizor destinat și programului ROHYD. Compresia este o verigă critică în transportul hidrogenului: gazul are o densitate energetică volumetrică mai mică decât metanul, iar menținerea fluxului prin conducte cere echipamente adaptate la proprietățile sale fizice și la riscul de pierderi.
Testul tehnic trebuie separat de investiția comercială
Transgaz prezintă tehnologia drept o premieră mondială pentru transportul terestru la scară mare. Valoarea economică va depinde însă de rezultatele testelor, de costul energiei folosite pentru producerea și comprimarea hidrogenului, de durata de funcționare a echipamentului și de existența unor clienți industriali capabili să semneze contracte pe termen lung.
Compania operează proiectul pilot ROHYD pentru a măsura efectele amestecului de hidrogen asupra conductelor, stațiilor și instalațiilor existente. Datele sunt necesare pentru stabilirea limitelor tehnice, a procedurilor de siguranță și a investițiilor cerute de conversia unor segmente ale rețelei. Un rezultat favorabil într-o buclă de testare nu înseamnă că întreaga infrastructură poate fi convertită în aceleași condiții.
Planul de dezvoltare al sistemului național de transport include, potrivit companiei, proiecte de peste 4,9 miliarde de euro asociate transportului hidrogenului și reconversiei infrastructurii. Suma reprezintă un portofoliu de intenții și lucrări posibile pe zece ani. Finanțarea fiecărui proiect va depinde de reglementare, fonduri europene, cerere și evaluarea rentabilității.
Pentru România, miza depășește conductele. Industriile siderurgică, petrochimică, a îngrășămintelor și rafinăriile ar putea utiliza hidrogen cu emisii reduse, dar au nevoie de un preț competitiv și de volume previzibile. Fără consum industrial ferm, infrastructura riscă să fie subutilizată; fără infrastructură, investitorii în producție evită proiectele mari. Demonstrația tehnică încearcă să reducă această incertitudine din ambele direcții.
Comunicatul Transgaz nu precizează sursele de finanțare, data începerii testelor sau capacitatea electrolizorului. Aceste elemente vor conta mai mult decât valoarea anunțată a colaborării. Memorandumul deschide accesul la o tehnologie relevantă, iar acordul de proiect va arăta dacă parteneriatul se transformă într-o investiție executabilă.