România rămâne la coada UE cu 3,3 călătorii cu trenul pe locuitor
Media plasează România alături de Bulgaria și înaintea Greciei și Lituaniei. În Uniunea Europeană, transportul feroviar de pasageri a atins un nou record în 2025.

România a înregistrat în 2025 numai 3,3 călătorii cu trenul pe locuitor, una dintre cele mai reduse rate din Uniunea Europeană. Același nivel a fost raportat în Bulgaria. Doar Grecia, cu 1,4 călătorii, și Lituania, cu 1,9, s-au situat mai jos, potrivit datelor publicate de Eurostat la 30 octombrie.
La polul opus, Luxemburg a avut 46,1 călătorii feroviare pe locuitor, Ungaria 35,9 și Danemarca 35,6. Indicatorul numără deplasările, nu distanța parcursă, iar naveta frecventă poate ridica puternic valoarea. Diferența față de România arată însă cât de rar este folosit trenul în viața cotidiană.
Uniunea Europeană a ajuns în 2025 la 457 miliarde de pasager-kilometri, cu 2,6% peste anul precedent și la cel mai ridicat nivel de la începutul seriei statistice în 2004. România nu a participat în aceeași măsură la revenirea europeană, iar utilizarea redusă limitează veniturile operatorilor și presiunea publică pentru servicii mai dese.
Distanța parcursă confirmă utilizarea slabă
În pasager-kilometri pe locuitor, Ungaria a fost liderul UE cu 1.692, urmată de Franța cu 1.606 și Austria cu 1.588. Grecia a înregistrat 69, Lituania 164 și Bulgaria 226. Eurostat nu indică în comunicatul sintetic valoarea României pentru acest indicator, dar numărul mic de călătorii arată că serviciul feroviar rămâne periferic pentru o mare parte a populației.
Raportul de activitate al CFR Călători pentru 2025 arată că principalul operator a transportat 30,12 milioane de pasageri pe serviciile Regio contractate, față de 33,48 milioane în 2024. Este o scădere de aproximativ 10%. Cifra nu acoperă întreaga piață și nu poate fi comparată direct cu indicatorul Eurostat, dar confirmă presiunea asupra segmentului folosit de navetiști și de călătorii pe distanțe scurte.
Frecvența și viteza modelează cererea
Oamenii aleg trenul când orarul este util, durata previzibilă și conexiunile funcționează. Raportul Comisiei Europene privind piața feroviară arată că România avea în 2022 cea mai mică intensitate de utilizare a rețelei din UE, de 5.300 de tren-kilometri pe kilometru de linie. O rețea extinsă, dar slab folosită, produce costuri fixe mari și puține opțiuni pentru pasager.
Modernizarea coridoarelor poate reduce durata pe rutele principale, însă lucrările lungi și restricțiile temporare afectează serviciul înainte ca beneficiile să apară. Investiția în cale trebuie coordonată cu material rulant, mentenanță, gări, informarea pasagerilor și un mers al trenurilor care oferă legături regulate.
Comparația cu Ungaria nu poate fi redusă la dimensiunea rețelei. Densitatea populației, naveta spre Budapesta, integrarea tarifară și frecvența regională susțin numărul mare de deplasări. România are orașe și zone metropolitane care ar putea genera trafic similar, dar serviciile suburbane sunt încă rare sau insuficient conectate cu transportul local.
Un indicator de 3,3 călătorii pe locuitor este și o măsură a oportunităților ratate. Trenul poate reduce aglomerația, importurile de carburanți și costul deplasării pentru gospodăriile fără automobil. Pentru a crește utilizarea, politica publică trebuie să urmărească numărul de trenuri punctuale și pasagerii câștigați, nu doar kilometrii de cale reabilitați.
Recordul european arată că transportul feroviar poate atrage cerere atunci când serviciul este competitiv. România are nevoie de contracte de servicii publice legate de performanță, date deschise despre întârzieri și anulări și investiții selectate după timpul economisit de pasageri. Fără aceste schimbări, infrastructura nouă va îmbunătăți unele trasee, dar diferența de utilizare față de centrul Europei va rămâne mare.